Anul sărbătorii Canalului Morilor din judeţul Arad

180 de ani de la ridicarea stăvilarelor  la Priza de Captare Buteni-Zugău.

 9 iulie 1836 – primele trei mori: Buteni, Bârsa, Aldeşti, încep să macine.

30 iunie 1833, „Contractul de Asociere a Acţionarilor încheiat în legătură cu Canalul de Moară coborâtor din Crişul Alb, tras în Comitatul nobiliar Arad,confirmat cu subscrierile mânei noastre şi cu sigiliul viu al nostru”.

5 noiembrie 1840, apa  a udat malurile Canalului şi a mânat  roţile a 13 mori, de la izvor şi până la vărsare în Crişul Alb, punctul terminus fiind localitatea Vărşand, după un parcurs de 92 km.

Canalul  Morilor nu  poate fi administrat sau exploatat sectorial. Unitatea Canalului rezidă în modul de gândire, proiectare, construcţia şi finalitatea lui, în rolul, funcţiile şi funcţionalitatea Canalului.

Art.III din Convenţie (15 iulie 1842) legiferează dorinţa testamentară a subscrişilor actului fundamental:”Interesul fiecărui societar al Canalului Morilor este de nedespărţit unul de al celuilalt, aşa se explică faptul că această Asociaţie este de neîmprăştiat pe vecie.”

Canalul Morilor şi Morile de pe linia lui sunt opere arhitecturale, Canalul fiind monument de construcţie hidrotehnică şi antropic, dătător şi primitor de viaţă, realizat să existe pe vecie.

Invit toate instituţiile şi organismele judeţului  Arad să demareze acţiuni şi întâlniri cu finalităţi care să stabilească planuri concrete ale acţiunilor care vor marca cei 180 de ani de existenţă a Canalului Morilor, în perioada 30 iunie-9 iulie 2016.

Comunele riverane Canalului sunt: Pilu,Şiclău, Socodor, Nădab, Zărand-Olari, Seleuş, Ineu, Bocsig, Bârsa, Buteni.

La mulţi ani „Canalul Morilor” ! Îţi doresc o curgere neîntreruptă a apei în albie şi existenţa ta întru veşnicie.

                                                                                                          Aurel Dragoș, Autorul Monografiei Canalul Morilor, apărută la University Press, Vasile Goldiş Arad 2011, Telefon contact 0746 213 242.

O apă curată şi un ecosistem natural de-a lungul Liniei Canalului Morilor „Palatinul Joszef” din judeţul Arad, România.

Canalul Morilor este operă arhitecturală, monument de construcţie hidrotehnică, antropic, realizat să existe pe veşnicie. A fost construit între anii 1833-1840. În 5 noiembrie 1840, apa din albia Canalului, preluată din Crişul Alb, a curs pe întreaga lungime de 92 km, între punctele Zugău (loc. Buteni) şi până la Vărşand, unde a fost reintrodus în Crişul Alb. A mânat roţile a 13 mori construite pe linia lui şi are o diferenţă de nivel între punctele extreme de 50,99 m.

Canalul colectează apele pluviale şi cele provenite de la arterele hidro mici ce vin din partea N-V a dealurilor depresiunii Zărandului, de la Buteni şi până la Ineu (26 km), din bazine hidrografice cu o suprafaţă de 122 km².

Canalul are un grad înalt de unicitate prin modul de proiectare şi construcţia lui pe curba de nivel, iar apa curge gravitaţional.

Din punct de vedere juridic, Canalul Morilor îşi aparţine sieşi. Domnii de pământ (proprietarii) de la acea vreme care au hotărât construcţia Canalului, au donat (au cedat) în mod gratuit terenul aferent pentru albie şi maluri, conform art. III din Contractul de Asociere semnat în 30 iunie 1833 la Arad.

Art. III din Convenţia semnată în 15 iulie 1842 legiferează donaţia testamentară stipulând: „Interesele fiecărui societar al Canalului Morilor este de nedespărţit unul de al celuilalt, aşa se explică faptul că această Asociaţie şi lucrare sunt de neîmprăştiat pe vecie”.

Testamentul şi Actul fundamental nu au fost contestate sau anulate de vreo lege a statului român.

Această lucrare a fost posibilă datorită unui Act de voinţă unanim acceptată, care a transgresat interesele domnilor de pământ, semnatari ai Actului fundamental.

Proiectul prin desfăşurarea lucrărilor propuse, are o importanţă deosebită pe plan local, judeţean, regional, naţional şi chiar european.

Canalul a fost proiectat să transporte un volum de 2,5 m³/s de apă, preluată din Crişul Alb. Astăzi cantitatea de apă este de numai 1,3 m³/s.

Obiectivul nostru este de a reda o parte din măreţia acestui Canal, de atragere la responsabilitate – prin cunoaştere – a organelor locale şi a locuitorilor din satele riverane Canalului.

O apă curată, cristalină, fără deversări de orice fel în albia Canalului, o apă care să fie folosită atât de om, cât şi pentru anumale, pentru refacerea faunei şi florei de pe linia Canalului. O apă în care să-ţi facă plăcere să te bălăceşti în zilele toride de vară. O apă care să ajute la refacerea ecosistemului de pe linia Canalului şi implicit protejarea ambientului natural împotriva distrugerilor, în vederea conservării mediului înconjurător.